Prost obicei... prost obicei sa mergi cu taxiul la serviciu... pe langa faptul ca uneori trebuie sa porti cele mai stupide discutii cu soferul, de multe ori constati ca daca ai fi mers pe jos totul s-ar fi intamplat mult mai rapid. In fine... uneori e necesar, dar va recomand sa n-o faceti... E infernal... in momentul in care patrunzi in masina nu te transformi in client, ci intr-o victima. Pe langa faptul ca toti taximetristii stiu cel mai bun traseu, care de obicei sa intampla sa fie aglomerat in acea zi... “imi pare rau, dar de obicei e liber!! Astazi nu stiu ce s-a intamplat!!” si nu au bunul simt sa-ti ceara parerea “eu circul in fiecare zi! Stiu pe unde e liber si pe unde nu! Nu ma invatati dumneavoastra pe mine!!”, mai au si probleme pe suflet.
„Sa stiti... am vorbit cu avocatul! E vorba de o mostenire... Ramasese sa ne intalnim in Jos Palaria ieri pe la 12.00. Am mers cu nevasa-mea, iar el ne astepta acolo. Cand am intrat si m-am pus la masa am observat ca era beat. Abia atunci am inteles de ce nu mi-a introdus actele la tribunal.” Stau si-l privesc... Tu-ti pe ma-ta, ti-ai tras psiholog si eu nu stiu. Mai ai putin si te si intinzi pe bancheta din spate, fir-ai al dracu’. Inghit in sec si dau usor din cap in semn de compasiune. Si e si aglomerat. Cine m-a pus?? :((
In fine... dupa doua saptamani, Dumnezeu face sa-i treg din nou pragul. Bagamiash!! M-a recunoscut... Urmeaza, evident, aceeasi poveste... Imi doresc sa fim loviti de o alta masina din trafic. Inghit... ajung la munca si scap... obosit ca vai de mine.
Alta data mi se intampla altceva. Urc in masina. 12 noapte, Dumul Taberei... „Va multumesc... pana acum nimeni nu a vrut sa opreasca!” spun eu, fercit ca am cu ce sa plec acasa. „Da ce bah... banii tai nu-si buni de un uischi??”. Ma uit la el... omul e tandari. Imi fac cruce cu limba de trei ori, ma injur in gand si ma resemnez. Ajung cu bine... Noroc, tanticule!!!
Alta data...
„Mircea Voda, nu Negru Voda” ma corectez eu... „Da... aveti dreptate, tu-le muman’n ***! Ca mare neam a avut si Voda asta!”... Pufnesc in ras... Se uita la mine neintelegand de ce...
In fine... intre timp am invatat foarte multe despre puii nascuti din gaina, despre partidele politice, despre cum trebuie sa te porti cu femeiele, despre lucrarile din Bucuresti, despre pescuit, despre constructii, despre copii, despre calculatoare, despre soacre, despre canalizare, despre tigani, despre romani, despre unguri, despre femei... am mai zis... in fine... sunt mai destept cu doua degete... Asa ca va sfatuiesc, nu va urcati in taxiu decat daca aveti nervii tari si vata’n urechi, altfel o sa vedeti ca deveniti psihologi cu 14000 pe kilometru!!
joi, 8 mai 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu